AcasăRegistrareÎntrare Acces-Inform Vineri, 20.04.18, 13:51:55
  Catalog file Vă salut Гость | RSS

 
 
Început » File » Informatica » Curriculum [ Adaugă materiale ]

Liceu real
[ Descarcă de pe server (369.0Kb) ]
CURRICULUM DISCIPLINAR DE INFORMATICĂ
CLASELE X – XII
PROFIL REAL
1. Notă de prezentare

Obiectul de studiu al informaticii ca ştiinţă interdisciplinară este prelucrarea automată a informaţiei cu ajutorul calculatoarelor electronice. Ca disciplină şcolară informatica are ca scop principal formarea şi dezvoltarea gîndirii algoritmice a elevului şi se întemeiază pe principiile:
 îmbinarea proceselor de predare-învăţare a cunoştinţelor teoretice cu activităţile practice la calculatoarele personale;
 adaptării cunoştinţelor predate la vîrsta elevilor;
 interdisciplinarităţii;
 adecvării metodelor de predare-învăţare la instruirea asistată de calculator;
 echilibrării încărcăturii informaţionale şi continuităţii între clase şi cicluri prin eşalonarea materialului teoretic în funcţie de particularităţile de vîrstă ale elevului şi în concordanţă cu performanţele programelor de instruire, programelor de aplicaţii şi programelor de sistem ale calculatorului;
 diferenţierii şi individualizării predării-învăţării;
 stabilirii unui nivel obligatoriu de pregătire în domeniul informaticii şi formării capacităţilor de avansare la însuşirea temelor necunoscute şi în aplicarea tehnologiilor informaţionale moderne.

3. Obiective generale la informatică

1. Cunoaşterea conceptelor informatice fundamentale, unităţilor de măsură a cantităţii de informaţie, a metodelor de codificare şi decodificare a informaţiei textuale, grafice, audio şi video.
2. Cunoaşterea bazelor ştiinţifice ale tehnicii de calcul şi ale tehnologiilor informaţionale, algebrei booleene şi sistemelor de numeraţie, limbajelor algoritmice şi tehnicilor de programare, modelării şi metodelor numerice.
3. Formarea gîndirii algoritmice şi aplicarea cunoştinţelor din domeniul limbajelor algoritmice şi tehnicilor de programare pentru rezolvarea problemelor freecvent întîlnite în activitatea cotidiană.
4. Utilizarea calculatorului, reţelelor de calculatoare şi a sistemelor informatice pentru colectarea, înregistrarea, organizarea, prelucrarea, analiza, reprezentarea şi interpretarea datelor.
5. Formarea deprinderelor de utilizare a programelor de aplicaţii destinate păstrării şi prelucrării informaţiei cu ajutorul procesoarelor de texte, programelor de calcul tabelar, sistemelor de gestiune a bazelor de date, programelor multimedia.
6. Dezvoltarea capacităţilor de acomodare la un mediu informaţional în continuă schimbare şi transformare.
7. Dezvoltarea responsabilităţilor vizînd utilizarea tehnicii de calcul şi a tehnologiilor informaţionale în scopul accesării şi difuzarii informaţiilor de interes personal sau public.
8. Stabilirea conexiunilor intra- şi extradisciplinare ale informaticii.

4.1. PROGRAME LA INFORMATICĂ

4.1. CLASA a X-a

Repartizarea orelor

Predare/învăţare 58
Recapitulare/evaluare 8
La dispoziţia profesorului 4
Total: 70 ore – 2 ore săptămînal

Repartizarea orelor pe capitole

Partea I. Limbajul de programare PASCAL
1 Tipuri de date structurate 10
2 Fişiere 8
Partea a II-a. Structura calculatorului
3 Informaţia 8
4 Bazele aritmetice ale tehnicii de calcul 10
5 Algebra booleană 7
6 Circuite logice 5
7 Structura calculatorului 8
8 Reţele de calculatoare 2
Total: 58

Note:
1. Repartizarea orelor pe capitole este orientativă.
2. Ordinea capitolelor poate fi schimbată dacă nu este afectată logica ştiinţifică sau didactică.
3. Conţinuturile se predau (de regulă) în ordinea din manualele liceale.
4. Conţinuturile ce nu sunt marcate reprezintă nivelul minim şi sunt obligatorii, cele marcate cu * sunt opţionale.

Obiective cadru. Obiective de referinţă. Conţinuturi
Partea I. Limbajul de programare PASCAL
1. Cunoaşterea şi utilizarea tipurilor de date structurate: TIPURI DE DATE STRUCTURATE
 să definească formulele metalingvistice şi diagramele sintactice ale declaraţiilor de tipuri de date tablou;
 să explice modul de referire a componentelor tablourilor;
 să utilizeze instrucţiunile repetitive pentru prelucrarea componentelor tablourilor;
 să elaboreze programe în care se utilizează tablouri; Tipuri de date tablou (array)
 să definească formulele metalingvistice şi diagramele sintactice ale declaraţiilor de tipuri de date şir de caractere;
 să explice modul de referire a componentelor şirurilor de caractere;
 să elaboreze programe în care se utilizează şiruri de caractere; Tipuri de date şir de caractere
 să definească formulele metalingvistice şi diagramele sintactice ale declaraţiilor de tipuri de date articol;
 să cunoască modul de referire a cîmpurilor datelor de tip articol;
 să explice operaţiile admise pentru prelucrarea articolelor şi componentelor lor;
 să elaboreze programe în care se utilizează tipuri de date articol; Tipuri de date articol (record)
 să definească formulele metalingvistice şi diagramele sintactice ale instrucţiunii with;
 să explice modul de referire a cîmpurilor datelor de tip articol în interiorul instrucţiunii with;
 să înlocuiască instrucţiunea with a unui program cu o secvenţă echivalentă de instrucţiuni;
 să elaboreze programe în care se utilizează instrucţiunea with; Instrucţiunea cu (with)
 să definească formulele metalingvistice şi diagramele sintactice ale declaraţiilor de tipuri de date mulţime;
 să precizeze mulţimea de valori şi operaţiile admise pentru oricare tip de date mulţime;
 să elaboreze programe în care se utilizează tipuri de date mulţime; Tipuri de date mulţime (set)
2. Crearea şi prelucrarea fişierelor: FIŞIERE
 să cunoască structura datelor de tip fişier şi semnificaţia simbolului sfîrşit de fişier;
 să explice modul de scriere şi citire a datelor din fişier;
 să clasifice fişierele după tipul operaţiilor permise şi modul de acces;
 să indice ordinea în care trebuie apelate procedurile destinate prelucrării datelor de tip fişier; Generalităţi despre fişiere
 să poată crea şi prelucra datele din fişierele secvenţiale; Fişiere secvenţiale
 să creeze fişiere text şi să prelucreze datele respective; Fişiere text
Partea a II-a. Structura calculatorului
3. Cunoaşterea şi utilizarea noţiunilor de bază din teoria informaţiei: INFORMAŢIA
 să explice sensul uzual al cuvîntului informaţie;
 să descrie structura generală a sistemelor de transmitere, stocare şi prelucrare a informaţiei;
 să definească modelul matematic al sursei de informaţie; Stocarea, transmiterea şi prelucrarea informaţiei. Sursa de informaţie, destinatarul informaţiei
 să definească unitatea de măsură a cantităţii de informaţie;
 să calculeze cantitatea de informaţie emisă de sursă; Cantitatea de informaţie. Unitatea de măsură a cantităţii de informaţie. Bitul şi multiplii lui
 să calculeze cantitatea de informaţie dintr-un semn al alfabetului;
 să dea exemple de alfabete binare şi de cuvinte în alfabetele respective; Semne şi alfabete. Alfabetul binar. Cuvinte binare. Lungimea cuvintelor binare
 să explice operaţiile de codificare şi decodificare a mesajelor;
 să compună coduri cu cuvinte de lungime constantă pentru sursele cu 2, 3, ..., 8 mesaje posibile; Operaţii de codificare şi decodificare a mesajelor .
* Teorema lui Claude Shannon.
 să clasifice şi să recunoască codurile frecvent utilizate;
 să codifice şi decodifice informaţia alfanumerică reprezentată într-un cod frecvent utilizat; Coduri frecvent utilizate
 să dea exemple de surse cu mesaje continue;
 să cunoască operaţiile de discretizare a mesajelor continue;
 să calculeze cantitatea de informaţie intr-un mesaj continuu; Informaţia mesajelor continue. Eşantionarea şi cuantificarea mesajelor continue .
* Conversia analog-numerică şi conversia numeric-analogică
 să explice operaţiile de discretizare în spaţiu şi discretizare în valoare a imaginilor statice;
 să explice operaţia de discretizare a imaginilor dinamice în timp;
 să calculeze cantitatea de informaţie conţinută în imaginile statice şi imaginile dinamice; Cuantizarea imaginilor statice şi a imaginilor dinamice
 să distingă şi să dea exemple de purtători statici şi purtători dinamici de informaţie; Reprezentarea şi transmiterea informaţiei.
* Semnale şi clasificarea lor
4. Cunoaşterea aritmetici de calculator: BAZELE ARITMETICE ALE TEHNICII DE CALCUL
 să dea exemple de sisteme poziţionale şi nepoziţionale de numeraţie;
 să efectueze conversia numerelor din baza 2, 8, 16 în sistemul zecimal şi invers;
 să efectueze conversii din binar în octal, hexazecimal şi invers; Sisteme de numeraţie. Sistemele binar, octal şi hexazecimal.
Conversia numerelor dintr-un sistem în altul
 să efectueze adunarea şi scăderea numerelor în sistemul binar; Operaţiile aritmetice în sistemul binar
 să descrie reprezentarea numerelor întregi în cod direct, cod invers şi cod complementar;
 să descrie reprezentarea numerelor reale în virgulă fixă şi virgulă mobilă; Reprezentarea numerelor naturale, numerelor întregi şi a numerelor reale în calculator .
5. Cunoaşterea bazelor logice ale tehnicii de calcul: ALGEBRA BOOLEANĂ
 să utilizeze terminologia algebrei booleene;
 să reproducă tabelele de adevăr ale operatorilor elementari;
 să alcătuiască tabelele de adevăr ale expresiilor logice; Variabile şi expresii logice
 să explice noţiunile de funcţie logică şi tabel de adevăr al funcţiei;
 să definească funcţiile logice prin tabele şi formule;
 să calculeze tabelul de adevăr al funcţiei logice; Funcţii logice
 să scrie tabelele de adevăr ale funcţiilor logice de o singură şi de două variabile;
 să explice noţiunea de set complet de funcţii logice şi să dea exemplele respective; Funcţii logice frecvent utilizate
6. Înţelegerea metodelor de realizare tehnică a dispozitivelor de calcul: CIRCUITE LOGICE
 să descrie metodele de reprezentare a valorilor binare prin mărimi fizice;
 să explice modul de realizare a funcţiilor logice NU, ŞI, SAU; Circuite logice elementare. Clasificarea circuitelor logice. Porţi logice frecvent utilizate.
 să explice cum funcţionează sumatorul elementar şi sumatorul;
 să explice cum funcţionează comparatorul, decodificatorul, multiplexorul şi demultiplexorul; Circuite combinaţionale frecvent utilizate. Sumatorul. Comparatorul. Decodificatorul. Multiplexorul. Demultiplexorul
 să explice noţiunea de circuit secvenţial;
 să descrie funcţiile bistabilului;
 să explice destinaţia registrului şi numărătorului; Circuite secvenţiale. Bistabilul. Registrul. Numărătorul .
* Generatoare de impulsuri
7. Cunoaşterea structurii şi principiilor de funcţionare a calculatorului: STRUCTURA CALCULATORULUI
 să descrie schema funcţională a calculatorului şi destinaţia fiecărei unităţi;
 să explice principiul de comandă prin program; Schema funcţională a calculatorului. Principiul de comandă prin program
 să descrie formatul instrucţiunilor cu trei, două şi o singură adresă;
 să clasifice instrucţiunile în funcţie de tipul lor;
 să explice modul de execuţie a instrucţiunilor; Instrucţiunile şi formatul lor. Executarea instrucţiunilor
 să explice noţiunile limbaj cod calculator, limbaj de asamblare, limbaje independente de calculator;
 să dea exemple de resurse tehnice şi resurse programate ale calculatorului; Limbajul cod calculator şi limbajul de asamblare. Limbaje independente de calculator. Resursele tehnice şi resursele programate ale calculatorului
 să descrie organizarea informaţiei în memoria externă şi principiile de funcţionare a memoriei externe;
 să enumere parametrii tehnici ai unităţilor de memorie externă; Memorii externe pe benzi, cartele, discuri magnetice şi discuri optice
 să descrie schemele bloc şi principiile de funcţionare a vizualizatorului, tastaturii şi imprimantelor;
 să enumere parametrii tehnici ai unităţilor de intrare-ieşire; Vizualizatorul şi tastatura. Imprimantele
 să enumere parametrii tehnici şi economici care caracterizează un calculator;
 să clasifice calculatoarele în funcţie de performanţele lor;
 să explice destinaţia microprocesorului; Generaţii de calculatoare.

Clasificarea calculatoarelor.
Microprocesorul
8. Înţelegerea principiilor de funcţionare a reţelelor de calculatoare: REŢELE DE CALCULATOARE
 să explice structura reţelelor de calculatoare şi destinaţia părţilor componente ale reţelei;
 să explice tehnologiile de cooperare în reţea;
 să dea exemple de topologii şi arhitecturi de reţele;
 să descrie structura reţelei Internet;
 să utilizeze serviciile Internet; Reţele locale şi reţele regionale. Reţele globale.
Tehnologii de cooperare în reţea.Topologia şi arhitectura reţelelor .
Reţeaua Internet. Servicii Internet.

4.2. CLASA a XI-a

Repartizarea orelor

Predare/învăţare 58
Recapitulare/evaluare 8
La dispoziţia profesorului 4
Total: 70 ore – 2 ore săptămînal

Repartizarea orelor pe capitole

Partea I. Limbajul de programare PASCAL
1 Funcţii şi proceduri 13
2 Structuri dinamice de date 20
3 Metode de elaborare a produselor program 5
Partea a II-a. Tehnici de programare
4 Tehnici de programare 20
Total: 58

Note:
1. Repartizarea orelor pe capitole este orientativă.
2. Ordinea capitolelor poate fi schimbată dacă nu este afectată logica ştiinţifică sau didactică.
3. Conţinuturile se predau (de regulă) în ordinea din manualele liceale.
4. Conţinuturile ce nu sunt marcate reprezintă nivelul minim şi sunt obligatorii, cele marcate cu * sunt opţionale.


Obiective cadru. Obiective de referinţă Conţinuturi
Partea I. Limbajul de programare PASCAL
1. Cunoaşterea şi utilizarea funcţiilor şi procedurilor : FUNCŢII ŞI PROCEDURI
 să definească termenii: problemă, subproblemă, programul principal, programul apelat, subprogram, apel de subprogram, funcţie, procedură;
 să explice modul de transfer al controlului în cazul apelului unui subprogram; Subprograme
 să definească formulele metalingvistice şi diagramele sintactice ale declaraţiilor şi apelurilor de funcţii şi proceduri;
 să explice modul de transmitere a argumentelor şi de returnare a rezultatelor în cazul unui apel de funcţie şi procedură;
 să elaboreze programe în care se utilizează funcţii şi proceduri predefinite şi funcţii şi proceduri definite de utilizator; Funcţii şi proceduri
 să determine domeniile de vizibilitate ale declaraţiilor;
 să identifice obiectele desemnate de unul şi acelaşi nume în diferite blocuri ale programului; Domenii de vizibilitate
 să clasifice variabilele programului în variabile globale şi variabile locale;
 să elaboreze programe în care se utilizează comunicarea prin variabile globale; Comunicarea prin variabile globale
 să descrie efectele colaterale cauzate de atribuiri la variabile globale şi la parametrii formali;
 să elaboreze programe în care nu apar efecte colaterale; Efecte colaterale
 să descrie modul de alocare a memoriei şi de transmitere a controlului la execuţia algoritmilor recursivi;
 să ilustreze avantajele şi neajunsurile recursiei;
 să elaboreze funcţii şi proceduri recursive; Recursia
 să poată utiliza diagramele sintactice pentru verificarea corectitudinii declaraţiilor şi apelurilor de subprograme;
 să explice operaţiile efectuate de calculator la execuţia unui apel de subprogram căruia i se transmit parametri variabilă, parametri valoare, parametri funcţie/procedură; Sintaxa declaraţiilor şi apelurilor de subprograme
2. Cunoaşterea şi utilizarea structurilor dinamice de date: STRUCTURI DINAMICE DE DATE
 să explice care este diferenţa dintre variabilele statice şi variabilele dinamice;
 să elaboreze programe în care se utilizează variabilele dinamice; Variabile dinamice. Tipul referinţă
 să explice termenii structură de date, structură implicită, structură explicită, structură statică, structură dinamică, structură omogenă, structură eterogenă, structură recursivă; Structuri de date
 să creeze şi să utilizeze liste unidirecţionale;
 să elaboreze programe destinate prelucrării listelor unidirecţionale; Liste unidirecţionale .
Prelucrarea listelor unidirecţionale
 să elaboreze programe destinate prelucrării stivelor; Stiva
 să elaboreze programe destinate prelucrării cozilor; Cozi
 să programeze algoritmii iterativi şi algoritmii recursivi destinaţi creării şi afişării arborilor binari;
 să dea exemple de probleme soluţionarea cărora necesită utilizarea arborilor binari; Arbori binari
 să programeze algoritmii de parcurgere a arborilor binari în preordine, în inordine şi postordine;
 să poată transcrie programele recursive de parcurgere a arborilor binari în programe nerecursive şi invers; Parcurgerea arborilor binari
 să elaboreze subprograme destinate gestionării memoriei interne a calculatorului;
 să dea exemple de probleme soluţionarea cărora necesită utilizarea tipului de date pointer; Tipul de date pointer
3. Cunoaşterea şi utilizarea metodelor de elaborare a programelor mari: METODE DE ELABORARE A PRODUSELOR PROGRAM
 să descrie forma generală a unităţii de program;
 să elaboreze şi să utilizeze unităţi de program;
 să estimeze complexitatea proceselor de elaborare a programelor cu şi fără aplicarea programării modulare; Programarea modulară
 să selecteze datele de intrare pentru testarea funcţională şi testarea structurală a programelor;
 să rezume domeniile de aplicare şi relevanţa rezultatelor testării;
 să explice termenul “verificarea programelor”; Testarea şi depanarea programelor
 să formuleze teorema de structură;
 să aplice regulile de bază ale programării structurate;
 să evidenţieze avantajele şi neajunsurile programării structurate în raport cu programarea convenţională; Elemente de programare structurată
Partea a II-a. Tehnici de programare
4. Să poată aplica tehnicile de programare frecvent utilizate: TEHNICI DE PROGRAMARE
 să estimeze mărimea memoriei necesare unui algoritm;
 să estimeze timpul necesar execuţiei unui algoritm în funcţie de numărul de date de intrare;
 să clasifice algoritmii în funcţie de comportarea în timp; Analiza algoritmilor.
Estimarea necesarului de memorie.
Estimarea şi măsurarea timpului cerut de algoritm.
Complexitatea temporală a algoritmilor .
 să definească domeniile de aplicare a recursiei şi a iteraţiei;
 să evidenţieze avantajele şi neajunsurile recursiei în raport cu iteraţia;
 să estimeze complexitatea programelor recursive şi a programelor iterative;
 să transcrie programele recursive în programe iterative şi invers; Iterativitate sau recursivitate
 să elaboreze programe care realizează metoda trierii;
 să estimeze mărimea memoriei şi timpul necesar execuţiei programelor ce realizează metoda trierii;
 să evidenţieze avantajele şi neajunsurile metodei trierii;
 să dea exemple de probleme soluţionarea cărora permite utilizarea metodei trierii; Metoda trierii

 să elaboreze programe care realizează metoda Greedy;
 să estimeze mărimea memoriei şi timpul necesar execuţiei programelor ce realizează metoda Greedy;
 să evidenţieze avantajele şi neajunsurile metodei Greedy;
 să dea exemple de probleme soluţionarea cărora permite utilizarea metodei Greedy; Metoda (tehnica) Greedy
 să elaboreze programe care realizează metodele în studiu;
 să estimeze mărimea memoriei şi timpul necesar execuţiei programelor ce realizează metodele în studiu;
 să evidenţieze avantajele şi neajunsurile metodelor în studiu;
 să dea exemple de probleme soluţionarea cărora necesită utilizarea metodelor în studiu; Metoda reluării (tehnica backtracking).
Metoda desparte şi stăpîneşte (tehnica divide et impera).
* Programarea dinamică .
* Metoda ramifică şi mărgineşte (tehnica branch and bound).
 să descrie proprietăţile algoritmilor euristici;
 să elaboreze programe care realizează algoritmii euristici;
 să estimeze mărimea memoriei şi timpul necesar execuţiei programelor ce realizează algoritmi euristici; Algoritmi exacţi şi algoritmi euristici .

4.3. CLASA a XII-a

Repartizarea orelor

Predare/învăţare 58
Recapitulare/evaluare 8
La dispoziţia profesorului 4
Total: 70 ore – 2 ore săptămînal

Repartizarea orelor pe capitole

Partea I. Modelare şi metode de calcul
1 Elemente de modelare 8
2 Erori în calculul numeric 5
3 Rezolvarea numerică a ecuaţiilor algebrice şi transcendente 8
4 Rezolvarea sistemelor de ecuaţii liniare 7
5 Calculul numeric al integralelor 5
Partea a II-a. Baze de date
6 Tipuri de baze de date 3
7 Limbaje relaţionale de exploatare a bazelor de date 3
8 Sisteme de gestiune a bazelor de date 2
9 Tabele 4
10 Interogări 2
11 Formulare 2
12 Rapoarte 2
13 Prelucrarea datelor 6
14 Administrarea bazelor de date 1
Total: 58

Note:
1. Repartizarea orelor pe capitole este orientativă.
2. Ordinea capitolelor poate fi schimbată dacă nu este afectată logica ştiinţifică sau didactică.
3. Conţinuturile se predau (de regulă) în ordinea din manualele liceale.
4. Conţinuturile ce nu sunt marcate reprezintă nivelul minim şi sunt obligatorii, cele marcate cu * sunt opţionale.

Obiective cadru. Obiective de referinţă Conţinuturi
Partea I. Modelare şi metode de calcul
1. Cunoaşterea şi utilizarea metodelor de modelare pe calculator: ELEMENTE DE MODELARE
 să explice sensul termenilor model şi modelare;
 să enumere criteriile de clasificare a modelelor; Noţiune de model. Clasificarea modelelor
 să distingă etapele modelării matematice;
 să elaboreze modele; Modelul matematic şi modelarea matematică
 să distingă soluţiile analitice şi soluţiile de simulare;
 să explice metodele generale de obţinere a soluţiilor analitice şi a soluţiilor de simulare; Soluţii analitice şi soluţii de simulare
 să explice interacţiunea între modelul matematic elaborat, performanţele calculatorului şi caracteristicile produselor program;
 să planifice procesul de rezolvare a problemei la calculator; Etapele rezolvării problemei la calculator

2. Înţelegerea noţiunilor de bază din teoria erorilor: ERORI ÎN CALCULUL NUMERIC
 să identifice cauzele erorilor datelor de intrare;
 să explice cum erorile datelor de intrare influenţează calculele care se fac cu acestea; Erori ale datelor de intrare
 să identifice cauzele erorilor de aproximare;
 să dea exemple de erori de aproximare; Erori de aproximare
 să identifice cauzele erorilor de rotunjire;
 să evalueze erorile de rotunjire în funcţie de modul de reprezentare a numerelor pe calculator;
 să dea exemple de tipuri de date operaţiile cărora se efectuează cu erori de rotunjire; Erori de rotunjire
3. Cunoaşterea şi utilizarea metodelor de rezolvare numerică a ecuaţiilor algebrice şi transcendente: REZOLVAREA NUMERICĂ A ECUAŢIILOR ALGEBRICE ŞI TRANSCENDENTE
 să definească în mod intuitiv problema separării soluţiilor;
 să explice algoritmul de rezolvare a ecuaţiilor algebrice şi transcendente prin metodele înjumătăţirii intervalului, coardei, lui Newton;
 să elaboreze programe care realizează metodele în studiu;
 să estimeze erorile metodelor în studiu; Separarea soluţiilor .
Metoda înjumătăţirii intervalului.
Metoda coardei.
Metoda lui Newton
4. Cunoaşterea şi utilizarea metodelor de rezolvare a sistemelor de ecuaţii liniare: REZOLVAREA SISTEMELOR DE ECUAŢII LINIARE
 să explice algoritmul de calcul numeric al determinanţilor;
 să elaboreze un subprogram pentru calculul determinanţilor;
 să estimeze numărul de operaţii necesar pentru a calcula un determinant; Calculul numeric al determinanţilor

 să explice algoritmul de rezolvare a sistemului de ecuaţii liniare prin metodele lui Cramer şi lui Gauss;
 să elaboreze un subprogram care realizează algoritmul în studiu;
 să estimeze numărul de operaţii necesar pentru a rezolva sistemul de ecuaţii după metoda lui Cramer;
 să estimeze complexitatea metodei lui Gauss; Rezolvarea sistemului de ecuaţii liniare folosind
regula lui Cramer.
Metoda lui Gauss
5. Cunoaşterea şi utilizarea metodelor de calcul numeric al integralelor: CALCULUL NUMERIC AL INTEGRALELOR
 să explice algoritmul de calcul numeric al integralelor prin metoda dreptunghiurilor (trapezelor);
 să estimeze eroarea formulei dreptunghiurilor (trapezelor);
 să elaboreze un subprogram pentru calculul numeric al integralelor prin metoda dreptunghiurilor (trapezelor); Metoda dreptunghiurilor.
* Metoda trapezelor
Partea a II-a. Baze de date
6. Cunoaşterea şi utilizarea noţiunilor din domeniul bazelor de date: TIPURI DE BAZE DE DATE
 să explice sensul termenilor bază de date, sistem de gestiune a bazelor de date;
 să descrie structura bazelor de date ierarhice, în reţea şi relaţionale; Noţiuni şi concepte. Baze de date ierarhice. Baze de date în reţea. Baze de date relaţionale
7. Cunoaşterea şi utilizarea noţiunilor din domeniul sistemelor de gestiune a bazelor de date: SISTEME DE GESTIUNE A BAZELOR DE DATE
 să descrie structura şi funcţiile sistemelor de gestiune a bazelor de date;
 să explice destinaţia obiectelor bazelor relaţionale de date;
 să distingă etapele de elaborare a unei baze de date;
 să explice rolul persoanelor antrenate în elaborarea şi utilizarea bazelor de date; Structura şi funcţiile sistemelor de gestiune a bazelor de date. Etapele de elaborare a unei baze de date
8. Cunoaşterea şi utilizarea metodelor de creare şi editare a tabelelor bazei de date: TABELE
 să descrie structura şi să explice destinaţia tabelelor bazei de date;
 să creeze tabele cu ajutorul sistemului de asistenţă sau prin proiectare independentă; Destinaţia şi structura tabelelor. Crearea tabelelor
 să utilizeze metodele de introducere a datelor în tabele;
 să creeze tabele şi să introducă datele respective pentru problemele frecvent întîlnite în matematică, fizică, biologie, chimie, geografie etc.; Introducerea datelor în tabel
 să utilizeze tehnicile de modificare a structurii tabelului;
 să utilizeze operaţiile de editare a tabelelor şi înregistrărilor; Modificarea structurii unui tabel. Editarea înregistrărilor
 să descrie tipurile de corelaţii între tabele;
 să explice operaţiile respective şi să poată stabili corelaţii între tabele; Stabilirea corelaţiilor între tabele
9. Cunoaşterea şi utilizarea metodelor de creare şi editare a interogărilor bazei de date: INTEROGĂRI
 să descrie tipurile de interogări şi să explice efectele interogărilor;
 să elaboreze interogări cu ajutorul sistemului de asistenţă sau prin proiectare independentă; Destinaţia şi structura interogărilor. Crearea unei interogări
 să elaboreze interogări pentru selectarea datelor; Sortarea şi gruparea înregistrărilor .
 să elaboreze interogări de acţiune; Interogări pentru adăugare, actualizare şi eliminare .
10. Cunoaşterea şi utilizarea metodelor de creare şi utilizare a formularelor: FORMULARE
 să descrie structura şi să explice destinaţia formularelor;
 să identifice elementele care alcătuiesc formularele;
 să elaboreze formulare cu ajutorul sistemului de asistenţă sau prin proiectare independentă; Destinaţia şi structura formularelor. Crearea şi funcţionarea unui formular
 să aplice tehnicile de modificare a formularelor; Modificarea formularelor
 să utilizeze formulare pentru vizualizarea, modificarea şi validarea datelor; Folosirea formularelor
 să explice modul de funcţionare a formularelor pe baza tabelelor corelate;
 să elaboreze formulare pe baza tabelelor corelate; Crearea formularelor pe baza tabelelor corelate
11. Cunoaşterea şi utilizarea metodelor de creare şi utilizare a rapoartelor: RAPOARTE
 să descrie structura şi să explice destinaţia rapoartelor;
 să identifice componentele care alcătuiesc raportul, secţiunile şi controalele;
 să elaboreze rapoarte cu ajutorul sistemului de asistenţă sau prin proiectare independentă; Destinaţia şi structura rapoartelor. Crearea şi funcţionarea unui raport
 să descrie şi să poată utiliza tehnicile de modificare a rapoartelor; Modificarea rapoartelor
 să elaboreze rapoarte principale cu subrapoarte paralele sau ierarhizate; Crearea rapoartelor pe baza tabelelor corelate
12. Cunoaşterea şi utilizarea metodelor de prelucrare a datelor: PRELUCRAREA DATELOR
 să identifice componentele şi să aplice regulile de formare a expresiilor;
 să poată evalua expresiile;
 să construiască expresii cu ajutorul sistemului de asistenţă; Expresii. Construirea expresiilor
 să utilizeze operaţiile destinate sortării înregistrărilor, căutării şi înlocuirii valorilor;
 să elaboreze filtre pentru selectarea înregistrărilor; Sortarea înregistrărilor. Căutarea şi înlocuirea valorilor. Crearea şi folosirea unui filtru
 să cunoască şi să poată utiliza tehnicile de formatare a datelor: texte, tabele, obiecte grafice; Formatarea datelor

Categoria: Curriculum | Adăugat: accesinform
Vizualizări: 5917 | Descărcări: 2182 | Rating: 1.0 |

De tot comentarii: 0
Adăugarea comeentariilor numai pentru utilizatorii înregistraţi.
[ Registrarea | Intrare ]
 
 
Categorii
Curriculum [8]
Ghidul [0]
Materiale [9]
Tehnica securităţii [2]

Întrare

Наш опрос
Ce părere ai despre site
Răspunsuri: 131

Căutare

În ajutor

Statistica
 

Copyright MyCorp © 2006